Gata! S-a terminat! A trecut si cel de-al doilea tur de scrutin, s-au câştigat toate primăriile, s-au ocupat toate locurile în Consiliile Locale si Judeţene, ba chiar mai mult unele primării au fost câştigate de către persoane decedate iar altele au fost câştigate de independenţi.

A fost o campanie dusă pe viaţă şi pe moarte in rândurile celor ce râvneau la o bucată din marele ciolan numit oficial “fonduri şi putere”.


Campania a fost dusă pe toate fronturile posibile, de la sate unde s-au promis câte 5kg de carne si o sticlă de vin pentru un vot, pana la oraşe unde s-au promis parcari, locuri de joaca, reducerea poluării şi alte gogoşi electorale.
Prin unele părţi s-au dat şi bani cash de care au avut parte cei mai norocoşi dintre votanţi. Scandalurile s-au tinut lanţ din prima zi de campanie până la afişarea rezultatelor şi chiar mult după asta vor mai continua.
Au fost si martiri ai campaniei care au murit înjunghiaţi de către adversarii politici, au fost şi învinşi surpriză dar şi caştigători la care nu se aştepta nimeni.

Să revenim la modalitaţile de promovare preferate de către candidaţii la funcţii publice de înalt rang. Cei mai tineri dintre ei, sau chiar şi unii mai în vârsta dar care au avut tinerei în consiliul de campanie au decis că o parte din fondurile de promovare sa meargă către mediul on-line. Targetul din on-line au fost evident tinerii, dintre care multi sunt la prima votare si pot fi considerati cel mai propice “teren” pentru a sădi o sămânţă de preferinţă politică ce va dăinui pentru mulţi ani de acum încolo, pentru că aşa cum zice şi proverbul “Prima dragoste nu se uită”, acest lucru fiind valabil şi în politică chiar dacă nu pare.

Printre modalităţile de promovare on-line spicuim pe cele mai evidente si de mare impact:

1. Reclamele contextuale oferite cu ajutorul programului AdWords al celor de la Google au atras o mare parte din fonduri în ideea că acoperirea acestora în site-urile româneşti este destul de mare, România fiind un mare consumator de Google AdSense (serviciul de afişare al acestor reclame contextuale). Unul dintre avantajele pe care îl poate oferi acest sistem de reclame este posibilitatea de a avea afişări ale anuntului propriu lângă articole ce vorbesc despre concurentă ceea ce poate fi o lovitura de imagine destul de serioasă pentru adversari.

2. Bannere publicitare afişate în mod direct pe site-urile publicaţiilor din off-line (ziare, reviste, etc). Mai ales in publicaţiile cu acoperire locala şi regională şi-au făcut apariţia exagerat de multe bannere apartinând candidaţilor de la diverse partide, de cele mai multe ori fiind afişate toate pe aceeasi pagina.

3. Realizarea de bloguri proprii pare a fi una dintre găselniţele politicienilor pentru campania curentă. Marea majoritate şi-au facut blog cu pretextul de a asculta ce au de spus cetatenii, ce vor sa-i întrebe alegatorii şi bineînteles să le ofere răspunsuri pertinente aşa cum îi stă bine unui viitor ales local. Cu toate astea blogurile de politicieni sunt moderate la sânge de către administratori plătiţi, din banii de campanie bineînteles, încât nu ajung pe pagina publică a blogului decât laudele, pupăturile în partea dorsală şi oarece întrebări care le ridică practic mingea la fileu pentru a îi ataca pe adversarii politici.

4. Dat fiind faptul că target-ul din on-line al acestor politicieni sunt tinerii s-a preferat şi o modalitate mai obscură de promovare si anume posturle plătite pe unele bloguri cu număr mare de vizitatori si cu influenţă majoră asupra cititorilor, aşa zisele bloguri lider de opinie sau trend-setter.
Politicienii care au preferat această cale a cumpărării unor bloggeri si-au asigurat succesul in randul tinerilor neiniţiaţi şi uşor influenţabili care sunt in stare sa creada mai degraba ce scrie pe blogul lui X decât ce îl sfătuieşte un părinte.
Unii bloggeri care au spus “DA” acestei oferte au încercat sa mascheze cât mai mult faptul ca osanalele lor faţă de un anumit candidat sau partid sunt plătite iar alţii au declarat deschis că au primit bani pentru a scrie despre ei.
Unii au fost moderaţi în laude şi s-au limitat la a prezenta nişte date concrete într-o lumină avantajoasă candidatului plătitor însa alţii ar fi fost în stare să şi dea şi sufletul pentru politicianul ce a contribuit substanţial la vacanţa mult visată a bloggerului. Oricum ar fi, se poate considera că toţi aceştia şi-au vandut credibilitatea faţă de cititorii fideli precum si independenţa de a spune orice şi oricând pe blogul lor fără a cădea în ridicol, iar toate astea doar pentru “un pumn de dolari”.

În concluzie, acum la final, putem spune că a fost o campanie electorala 2.0 în purul stil românesc indiferent că s-a desfăşurat în off-line sau on-line şi probabil că aşa vor fi şi cele pentru parlament şi preşedenţie.

PS. Gata cu distracţia! Hai la treabă să vedem cum bifaţi promisiunile îndeplinite de pe lista.

Tags: , , , ,

Pe aceeasi tema: