Dupa cum ziceam in postul de ieri astazi mi-am facut ceva timp sa trec pe la banca.

Normal ca m-am dus la o banca ce este aproape de mine ca sa nu umblu jumate de oras. Nimeresc la filiala Bancpost din strada Primaveri, Botosani (adresa exacta o sa vedeti de ce). Dupa ce stau la o coada de vreo 3 persoane, ceea ce la banca inseamna vreo 15 minute, vine si randul meu la ghiseul unde scria Western Union.

– Vreau si eu sa ridic niste bani primiti prin Western Union.
– Ai codul de 10 numere, imi zice rastit mamaia de dupa ghiseu
Zece cifre, zic eu in gand, nu numere.
– Da, am numarul de control.
– Mergi la biroul ala, completeaza formularul si o sa se ocupe colega mea de tine.
Mda, arat eu mai tinerel dar totusi nu sunt in asa fel incat sa ma ia mamaia la per tu de parca am facut aceleasi scoli impreuna insa trec cu vederea.

Completez formularul. Ba chiar de doua ori pentru ca m-a fost enervat mamaia si l-am gresit pe primul. In fata mea mai era un tip tot pentru Western Union asa ca astept si dupa ala inca vreo 10 min si intr-un sfarsit ma cheama colega.
Ioi zic, din lac in put, asta si mai nashparlie ca prima. Ma gandesc ca o fi aici batalion disciplinar pentru astea care nu se incadreaza in profilul agentiei centrale. Ehh, trec cu vederea in ideea de a rezolva cat mai repede problema ca deja aveam peste 20 de min de cand eram in banca.

Inmanez formularul si buletinul, incepe mamaia asta si mai batrana sa butoneze calculatorul de zici ca-i treceau degetele prin tastatura la fiecare apasare si dupa vreo 30 de secunde de holbat in monitor imi zice ca nu poate sa-mi dea banii.
-Pai de ce doamna?
-Pentru ca Google asta nu v-a trecut si al doilea prenume.
-What? Pai daca nu l-a avut. Ca nu am vrut eu sa i-l dau. Am carte de identitate, am numarul de zece „numere” , am datele expeditorului, am acceasi fata ca in buletin (aproape ca acolo aveam plete insa asta nu se pune) ce draq vrei mai mult.
-Nu se poate ca noi facem copie la buletin si daca nu bate copia cu ce scrie in calculator sunt probleme.
-Daca nu bate poate latra.
-Poftim?
-Lasa mamaie ca ma duc la altii mai destepti ca sunt satul de incapabili de astia. Hai noroc si numai bine.

Ramane perplexa pe scaun cand aude ca o fac mamaie, iau actele si plec suparat cu gandul de a incerca maine la alta banca doarece azi am pierdut destul timp aici si mai am si altele de facut.

In drumul meu cu diverse treburi parchez masina in fata unei filiale a BRD ( mai precis filiala BRD de pe strada Bucovina, Botosani ).
Mare pe usa de la intrare trona un afis cu Western Union pe care scria cat casa „AICI FARA FORMULAR„.

Mai bine era fara buletin, ma gandesc eu. Ia sa intru sa-mi incerc norocul.

Inauntru doar un client care tocmai terminase si intru direct la ghiseu. Aici dau peste o duduie mai tinerica.

Scot buletinul si bucata de hartie cu numarul de zece „numere” si ii spun ca vreau sa ridic niste bani.

-OK! Se uita in calculator, baga codul si dupa 10 secunde ma intreaba:
-In dolari sau in lei?
-Pai care e cursul?
-Poftim foaia cu lista cursurilor de astazi!
Cursul mai bun decat la Bancpost. Fac o socoteala repede din cap si ii zic:
-In lei va rog.
Inca 30 de secunde in care imprimanta arunca nervoasa vreo 6 foi din care vreo 3 le semnez eu iar impreuna cu celelalte 3 primesc si banii cuveniti
-Va multumim ca ati apelat la noi! La revedere!
-La revedere!
Cronometrul ad-hoc din capul meu zice vreo 3 minute din momentul in care am intrat in banca. Plus ca am scapat si de completat tampenia aia de formular fara cap si fara coada.
Concluzie:
Pentru mamaia din Primaverii si pentru Bancpost in general: – Daca nu va pricepeti lasati pe altii ca e lumea plina de doritori de munca.
Pentru duduia din Bucovina si pentru BRD in general: Felicitarile mele. Data viitoare tot acolo ma duc.